Vine fiică mea acasă, de la grădiniță! Avea trei ani jumate. Cu ochii mari și goi, extrem de confuză mă întreabă:” Mami, ce e aia UGG? „

” Nu știu, iubita. Unde ai auzit? ”

” La grădiniță. A râs Maria azi de mine că pantofii mei nu sunt buni, că nu scrie UGG pe ei.”

” Offf…iubita! Cred că te-ai simțit tare tristă!„ ( eu cu replicile mele terapeutice)

” Ehhh… m-am simțit tristă…de ce? Nu mă dor picioarele.”  ( adică erau buni pantofii)

” Bine. Vrei să căutăm pe Google ce e aia UGG?”

Acum vă spun sincer. Habar nu aveam și nici nu mă interesa prea tare. Îl întreb pe maestrul Google ce e nava spațială fără de care nu se mai putea merge pe două picioare, iar el îmi spune că e un brand de încăltăminte. Ahaaa, erau identice cu ce avea ea în picioare, doar că erau cumpărate de la un magazin ce respecta niște norme date de medicii ortopezi, iar brandul nu era la vedere.

Măi, oameni buni…la trei ani să știi și să fii deja prins în mreaja etichetelor? Mi s-a părut ireal! Psihologii aștia care fac reclamele, mesajele subliminale, care îndobitocesc o lume întreagă spre câștigul altora cred că sunt bine plătiți. O și vedeam doi ani mai târziu la discuții despre ceasuri, telefoane și alte nimicuri ca tema principală de discuție sau de gândire.

Prețul nu era diferit față de ce avea ea în picioare, că nici eu nu îi cumpărasem de la chinezi sau de la ” săraci” ( așa îi spuneam noi unui complex de magazine cu chinezării de la Ploiești, în vremea adolescenței). Doar că eu fusesem și sunt atentă încă la calitatea materialului, la modul în care este vopsit, la confortul și recomandarea de specialitate, în nici un caz la eticheta cu numele producătorului.

Îi zic despre ce e vorba, iar ea reacționează râzând:

” Aaaa…dă-mi mamii pixu’ repede! Scriu eu repede! Ce ușor e și asta de mulțumit” ( da, știa să scrie binișor la vârsta aia)

Mă bucur că azi, cinci ani mai târziu, nu este încă prinsă în păcăleală de marketing, ce îi face pe oameni să muncească mult pentru o țoală! Dacă asta ar aduce cu adevărat fericirea și împlinirea nu am fi mereu în căutare de altceva.

Dar sunt multe de spus despre psihologia sau neuroștiința din spatele procesului decizional influențat cu bunăștiință de producători și oameni de marketing. Așa că mă opresc aici și închei cu o întrebare:

” Dacă omenirea ar fi oarbă, pe câți ai impresiona?”

Adauga comentariu
No Comments