Circulă de ceva zile un articol care ne spune că nu există un concept numit ” timp de calitate”. Spun ei că este doar o găselniță a parenting-ului modern.
Trăim în aceste timpuri minunate, în care credem cu tărie că cel mai important lucru pe care îl putem face pentru copilul nostru este să îl distrăm, sa îi umplem timpul cu ceva.
M-am gândit mult dacă să scriu despre asta sau nu…
Ce apreciez la scoala copiilor mei este lipsa acestei tradiții. Hai sa îi ducem lu’ doamna să aiba grijă acolo de copil…😉
Surpriza! Încrederea în sine nu este o resursă de sine stătătoare. Adica nu poți avea sau nu încredere în sine. Nu există oameni cu încredere în sine și oameni fără.
A sfârâit puternic! Era lacrima mea pe plita încinsă! As fi vrut sa le șterg, dar mâinile îmi erau pline de aluat, iar sunetul acela îmi ilustra exact starea de spirit!
Lacrimi de neputința, de capitulare!
Din păcate, una dintre cele mai frecvente motive pentru care un micuț se plânge de durere de burtă la școală este pentru că atunci cand și-a exprimat emoțiile reale, adulții din jurul lui nu l-au ascultat.
Mai sunt câteva săptămâni până la finalul vacanței mari. Haideți să profităm de ce a mai rămăs să le oferim micuților bucuria de care au atâta nevoie.
Știință ne spune ca pana in jurul vârstei de 7 ani, copiii nu fac distincția clară între minciuna, joc sau fabulație.
Nu am folosit întâmplător cuvântul “defect”. De cele mai multe ori trăim cu această convingere, că avem defecte sau, poate chiar mai rău, că suntem defecți.