Multi barbati se ingrozesc ca ar putea avea o fata…ce fac ei dupa aceea? E foarte complicat sa ai grija de o fata, sa o intelegi si cand se face mare….nici nu mai vrei sa-ti imaginezi. Mai bine inchizi gandul, ii pui lacat si il arunci departe in cea mai mare MARE, in cel mai adanc ocean al trairilor tale interioare.
Interesant este ca dupa ce primesc cadou micuta, cei mai multi se descurca minunat, se intrec pe sine si ii multumesc divinitatii pentru minunea trimisa. Cam asa este si povestea tatalui meu, preot de meserie si daruire!!!! Toti colegii de scoala erau inspaimantati cand auzeau aceasta veste si isi faceau fel de fel de scenarii, care mai de care mai apocaliptice despre chinurile si suferintele prin care trebuia sa trec in postura de ” fata popii”, pana il cunosteau… apoi, si-ar fi dorit cu totii un asa tata!!!
M-am hotarat sa scriu acest articol pentru ca tata m-a inspirat sa nu-l duc maine pe Karim la gradinita. Sufera tare mititelul si se milogeste mereu sa nu-l mai duc. Iar eu ( obsedata de scoala, mie mi-a placut mult scoala- vorbesc foarte serios) ii duc, temeinic, in fiecare zi. Lipsesc doar daca e ceva cu adevarat important. Dar, astazi, mi-am luat cateva minute sa rememorez zilele mele de scoala si prima imagina nascuta in capul meu a fost TATA. El imi facea pachetul, el ma astepta cu masa calda si ma magaia pe cap si pe spate cat mancam ( atunci nu-mi placea deloc, ca eu vroiam sa scap de masa) si ….aici s-a aprins beculetul…imi mai dadea din cand in cand liber de la scoala. Cred ca estima cand eram foarte obosita si imi zicea : ” Cred ca ar mai trebui sa stai acasa.” Si scria frumusel scutirea mirifica. Si stateam ACASA…. astazi am inteles de ce facea asta. Pentru ca nu mai puteam, iar el intuia de minune momentul in care trebuia sa fac o mica pauza. Poate de aceea mi-a placut mereu scoala, nu am gasit-o niciodata obositoare. Nu am fost niciodata impresurata sau sub tensiune si nu mi-a fost niciodata FRICA de scoala.
Pentru ca tata mai facea lucruri, ne mai scria scutiri si cand lipseam noi pentru ca ne simteam rau sau poate nu ne facea placere o ora. Si ne duceam la o colega, ne faceam cartofi prajiti si ceai ( asta prin liceu, mai micuta ramaneam acasa). Poate multi il considera permisiv, chiar iresponsabil ( inclusiv mama) dar rezultatele noastre scolare au spus altceva. Am avut a treia nota la bacalaureat, am intrat la faculatate de stat, am studiat in strainatate, cu bursa, am terminat trei facultati intre timp si programe de masterat, ma pregatesc de doctorat si fac multiple cursuri de perfectionare… se pare ca nu mi-a fost deloc stirbita dorinta pentru studiu, ba chiar potentata, pentru ca tata stia cand sa ne dea pauza. Era o arta si o empatie extraordinara…nu oricine o poate face. Este genul de exemplu ” nu faceti acasa”, decat daca sunteti convinsi ca va cunoasteti copiii, ca stiti exact momentele propice, pentru ca poate fi periculos si le poate da copiilor o impresie gresita ( ca pot sta acasa daca vor, ca parinti stiu mai bine ca profesorii, scoala, etc). Tata chiar stia ce face…..si Karim sta acasa maine. O sa-l pun sa-l sune pe ” tataie Noni” sa-i multumeasca!!!!
