Mi-am facut curaj…si uite ca am inceput sa scriu pe blog!!! Despre ce? Despre iubire….

Sunt invitata, astazi, la o emisiune tv, sa povestesc cate ceva despre dragostea ce svreau-un-copil-independente infiripa pe internet…imediat, in minte mi-au aparut fel de fel de scenarii- unele chiar apocaliptice :)))- cum se pot crea false asteptari, dezamagiri, suferinta, chiar tragedii!!!! Dar, contempland piersicul plin cu fructe imbietoare din gradina, am avut, pe loc, o imagine mult mai blanda!

Eu le vorbesc oamenilor despre iubire, cum sa-si mentina aceasta “valoare” ( o sa vedeti de ce o numesc asa, si nu sentiment) pe toata durata relatiei ( fie de casnicie, de parinte-copil, etc)…oare de ce nu as da credit si iubirii virtuale?

Vedem si auzim multe intamplari sau situatii in care casnicii, intemeiate pe iubire adevarata, se destrama. De cealalta parte, auzim de cazuri in care doi parteneri nu s-au cunoscut inainte de casatorie ( comunitatea musulmana sau, chiar, comunitatea rroma) si totul merge incantator. Ce concluzie putem trage de aici? Exact ce le povestesc eu oamenilor la curs….ar trebui sa privim iubirea ca pe un verb, inainte de a o percepe ca pe un sentiment. Iubirea, sentimentul este fructul iubirii, al verbului. Cand simti ca nu iti mai iubesti sotia, raspunsul este sa o iubesti din nou. Fii empatic, ascult-o, apreciaz-o, descopera-i noile valori. (verb-actiune). Este normal ca un om sa se schimbe, sa se maturizeze, sa se transforme, datorita imprejurarilor in altcineva. Daca ne trezim spunand: ” Sotia/ sotul meu nu mai este cea/cel de care m-am indragostit la inceput.”, atunci renunta sa mai cauti fluturii din stomac si iubeste-o din nou, pentru ceea ce a devenit, gaseste-i noile valori si noile diferente de care te poti indragosti la nesfarsit, ca de un fluture iesit din cocon.

Oamenii reactivi traiesc iubirea ca pe un sentiment si cand fluturii inceteaza sa-i mai rascoleasca, cred ca au pierdut-o. Chiar scenariile hollywoodiene ne fac sa credem asta, ca suntem manati de sentimente, ca ele ne conduc. Dar, realitatea este diferita. Ne lasam condusi de sentimente prin liber consimtamant.

Oamenii proactivi traiesc iubirea ca pe un verb. Iubirea e ceva ce se face: sacrificii, intelegere, compasiune, empatie, concesie, valorificare. ” Iubirea e o valoare care se actualizeaza prin actiuni pline de iubire. Oamenii proactivi pun valoarea inaintea sentimentului. Ca apoi, iubirea, sentimentul, sa poata cunoaste o noua viata .”

Fluturasii vin inapoi, de fiecare data …cand stim sa-i facem sa renasca din propria cenusa.

Asa ca…pana si dragostea virtuala s-ar putea transforma in realitate, daca stim din ce unghi sa o abordam!

Adauga comentariu
No Comments