Eu cred tare mult în ritualuri, în special, în relația cu micuții. Ritualurile pot întări relațiile și pot crea un cadru de siguranță. Am învățat asta de la bunica mea, simțind, nu primind teorie. Ulterior, în formările pe care le-am făcut am înțeles și partea de teorie din spatele acestui concept.
Dar nu teoria este importantă întotdeauna, ci trăirea pe care o aduce experiența. Când eram mici, în fiecare dimineață bunica mea, Mamia, își bea cafeaua cu noi- ea cafea, noi ceai. La final, ne lasa să băgăm degetul în cafea ca să ne lăsăm gândurile acolo…:))) și se prefăcea că ne ghicește în cafea. Era metoda ei de a ne face să vorbim, de a povesti ce aveam pe suflet, iar ea ne asculta cu mare atenție. Ulterior, când am crescut și deja știam că nu ghicește real în cafea și înțelesesem mecanismul acela de detensionare doar beam cafeaua împreună povestind ce aveam pe inimă. Am ținut acest ritual la telefon, în fiecare dimineață, până cu două săptămâni înainte să moară.
Voi scrie un articol mai pe larg despre ritualuri și importanța lor, acum aș vrea să mă concentrez pe descrierea ritualului din bucătărie cu micuții mei. Charlize, fetița mea, a avut o foarte mare îndârjire în a accepta ideea de a mânca. Oricâte feluri aș fi făcut, oricât de frumos sau apetisant ar fi arătat sau mirosit, ea nu mânca și pace! Așa că după lungi zile și nopți de frustrare, am decis să încerc și asta, să creez ritualuri la masă.
Am început cu aranjatul mesei, unde ea era maestra de ceremonii. Ea își așeza cum avea ea chef masa, de cele mai multe ori chiar în moduri foarte festive…cu servețele elegante și pahare de vin, în care își punea limonadă! Ea își punea în farfurie cât credea și chiar mânca de acolo, nu extraordinar de mult, dar începuse să mănânce ceva ceva.
Acum de când e mai măricică, deja am trecut la ritualul de gătit împreună, ritual ce a adus succesul în materie de mâncat măcar jumătate de porție.
De ceva timp, aș vrea să ne schimbăm un pic modul de a găti, folosind ingrediente sănătoase și chiar lipsite de gluten, dacă se poate. Mai leneșă de fel, mai ales când vine vorba de gătit, am început prin a le achiziționa deja preparate, dar fără succes. Nici nu vor să le vadă, nu le-au plăcut defel! Cum dorința mea de a face această schimbare e mare, m-am lăsat inspirată de provocarea Danielei, de a începe prin a face biscuiți, pentru început.
Așadar, rețeta de biscuiți nutritivi fără ou cu pudră de maca este:
- 1 cană făină de migdale
- 1/2 cană făină de cocos
- 1 lingură pudră de maca
- 1 linguriță scorțișoară
- 1 lingură și jumătate semințe de chia
- 1 lingură tărâțe de psyllium
- 6 linguri de apă
- 1 cană piure de mere proaspete
- 1 banană
- 1/4 cană de miere
- 1/2 cană ulei de cocos ( topit)
- 1/2 cană stafide fără sulf
Se pun deoparte, într-un vas cele 6 linguri de apă împreună cu lingura de semințe de chia și cea de tărâțe de psyllium, până se gelifică. Durează cam 2 minute.
Într-un blender se amestecă bine toate celelalte ingrediente, cu excepția stafidelor, până se obține un aluat cremos. Se adaugă semințele de chia și tărâțele de psyllium și se mai amestecă puțin, pentru a le încorpora bine în aluat.
Se oprește blenderul și se adaugă stafidele, amestecându-le manual cu o spatulă de bucătărie.
Cu o lingură de înghețată luați câte o porție și așezați-o pe o tavă cu hârtie de copt pregătită pentru cuptor. Acest aluat este moale și se lipește ușor. Umeziți lingura de înghețată înainte de fiecare porție nouă. Vă ajută să nu rămână aluatul lipit pe lingură.
Odată așezate toate porțiile pe tavă, umeziți-vă degetele mâinii și apăsați ușor fiecare glob din aluat, aplatizându-l.
Se coc în aproximativ 30 de minute, timp în care copiii stau lipiți de cuptor pentru a nu pierde nicio secundă mirosul îmbietor.
Aluatul rămâne moale dar nu lipicios până când se răcește complet.
Poftă bună!
Am mare încredere în rețetele Danielei pentru că știu că le face din suflet. A început să le facă pentru băieții ei, cu speranța că acest lucru va îmbunătăți starea lui Alex, care fusese diagnosticat cu autism, iar acum când a văzut cât de importantă este alimentația a decis să împărtășească rețetele cu noi, prin intermediul blogului ei acasaladaniela.ro
”Apoi au apărut diagnosticul de autism al lui Alex şi problemele cu Andrei: durerile mari de burtă, de cap, intoleranţa la gluten, intoleranţa la lactoză, crizele de astm şi eczema care nu mai trecea.
Şi aşa am realizat cât de importantă este nutriţia, cât de important este modul în care avem grijă de casa noastră, ce rol au produsele pe care le folosim în căminul nostru, produsele cu care ne vine pielea zilnic în contact şi cât de important este stilul de viaţă pe care îl abordăm.
Pe măsură ce apăreau schimbări în casa noastră, în alimentaţie, în aerul pe care îl respiram, în modul în care ne petreceam timpul liber, lucrurile se îmbunătăţeau. Toate aceastea au avut un impact direct, un impact benefic nu doar asupra stării de sănătate a copiilor ci şi a mea şi a soţului meu.
Şi aşa a început procesul meu de transformare intensă-de la mămică super ocupată cu munca de birou la mămică super documentată, licenţiată în nutriţie şi dietă, ocupată cu treburile casei, cu gătitul celor trei mese pe zi, cu preocupări în deprinderea obiceiurilor sănătoase.
Alex a ajuns de la o formă gravă de autism la o formă uşoară, iar Andrei nici măcar nu îşi mai aminteşte când a avut ultima criză de astm sau ultima durere de cap.” spune Daniela
Mai nou a scris și o carte de retete de unde am luat și noi rețeta de biscuiți! Cartea o puteti descarca aici.
