Trăim încă intr-o lume sarac dezvoltată emoțional.
Personalizam mașini, telefoane, haine, case și tot ce tine de lumea materială in care trăim.
Când vine vorba de creșterea noastră emoțională suntem încă prinși in fricile noastre cele mai adânci.
In psihologie, se numesc convingeri limitatoare. Popular se cheamă superstiții sau gânduri pe care le-am tot auzit din moși strămoși. E musai sa ținem cont de ele ca altfel ni se va întâmpla ceva rău.
Dacă mai avem și neșansa sa nu respectam vreodată una dintre ele, noi sau prietenii, cunoștințele noastre..iar realitatea sa se producă in mod nefast, vom decide ca aia e! Ținem de convingere pentru tot restul vieții!
Ce ne determina sa nu luam atitudine ca parinti, ca oameni când vedem asta???
Nu judec pe nimeni! Am avut parte de un botez destul de ciudat cu fetița mea! Am ras ca fraiera de stres și m-am bucurat ca nu a pățit nimic. Atât! Am suferit ca nu am fost in stare sa zic ceva! Eram extrem de blocată emoțional in perioada respectiva!
Am reușit sa cresc și la următorul botez sa am grija de copilul meu,iar nu de gânduri și frici!
Ati remarcat vreodată ca ne pasa mai mult de astfel de lucruri decât de oameni reali din viața noastră? Ii ziceam mamei intr-o zi: Dacă oamenii s-ar gândi unii la alții, cât se gândesc la ce au de făcut sau nu pentru ca e ora x sau sărbătoarea y, omenirea ar arată diferit.
Parinte drag, ai grija de puiul tău! Are doar câteva zile și el are nevoie de tine in prezent. Nu te focusa pe ce zice unul sau altul, pe ce se cade sau e musai sa le faci! Dumnezeu, Universul sau in ce crezi tu nu este un nebun care te va pedepsi ca nu ai băgat copilul cu totul in apa sau ca nu ai avut frunze la urechi!
Fa totul pentru micuțul tău, sa ii fie lui bine! Ca e mic, fragil și e om in prezent! Nu e un gând apocaliptic din viitor! Alege omul, nu gândul, Superstiția sau frica!